Site-uri partenere :

SanatateaTV.ro

Sanatatea Media Group

Programul Naţional Anti-Fumat

Dependența de tutun

Cuvântul “tutun” provine de la insula Tobago din arhipelagul Antilelor, acolo unde această plantă era cultivată. Indienii numeau planta “petum”. Aztecii si incașii foloseau tutunul cu precădere în timpul ceremoniilor religioase. Le potolea foamea și îi ajuta să reziste mai bine la oboseală. Astăzi, cu siguranță nu mai putem discuta despre efectele tutunului în termeni de sațietate și rezistență la oboseală, ci mai degrabă folosind o gamă larga de probleme medicale precum blocarea circulației sângelui în artere, infarct miocardic și acid vascular cerebral, gastrită, ulcer gastric, cancer pulmonar și bineînțeles riscul de deces. Nocivitatea consumului de tutun nu mai reprezintă o informație cu caracter de noutate pentru mulți dintre noi și, cu toate acestea, există încă multe persoane care nu pot renunța la această dependență. În cazul fumatului, vorbim despre două tipuri de dependență - chimică (de nicotină) și psihologică (ritualul fumatului). Dintre aceste tipuri de dependență, cea psihologică este cu adevărat problematic, iar pentru a combate acțiunea acestui viciu mental este necesară multă voință și convingerea că fiecare dintre alegerile făcute trebuie să fie direcționate în favoarea și nu împotriva noastră.


În Strategia Europeană pentru Politicile de Renunţare la Fumat, Organizaţia Mondială a Sănătăţii menţionează: “Creşterea abandonului tutunului este de extremă importanță pentru îmbunătăţirea sănătăţii publice pe termen scurt şi mediu. Aceasta deoarece fumătorii mor în urma unor afecţiuni datorate fumatului la vârsta medie (definită de epidemiologi între 35 şi 69 de ani), ca urmare a intervalului de 25 până la 30 de ani între fumat şi dezvoltarea unor afecţiuni grave. Deci, măsurile menite să îi convingă pe tineri să nu înceapă să fumeze nu vor avea efect până în momentul în care aceştia vor ajunge la vârsta medie – adică aproximativ peste 30 până la 50 de ani. În mod contrar, adulţii sunt mult mai susceptibili la dezvoltarea bolilor asociate fumatului. Deci, numărul de decese va creşte dacă nu vor fi adulţi care să renunţe la fumat sau dacă vom avea exclusiv o reducere a numărului tinerilor care încep să fumeze. Din acest motiv, renunţarea la fumat în rândul adulţilor este esenţială pentru îmbunătăţirea relativ rapidă a sănătăţii publice.” Faptul că abandonarea fumatului este unul din cele mai cost-eficiente tratamente pentru îngrijirea sănătăţii, este într-o continuă confirmare de către studii.



Programul Național Anti-Fumat
Subprogramul naţional de combatere a consumului de tutun face parte din Programul naţional de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate. Prin intermediul acestui program sunt derulate o serie de activități menite să contribuie la reducerea numărului de persoane fumătoare din România.
Astfel, prin programul “Stop Fumat!” se asigură serviciile necesare terapiei renunţării la fumat (consiliere, tratament medicamentos, terapie comportamentală) de către medici şi psihologi cu pregătire profesională specifică. Medicii realizează o evaluare a fumătorului din punct de vedere al gradului dependenţei fizice şi al bolilor asociate, o evaluare a nevoilor, problemelor şi dorinţelor fumătorilor, o consiliere comportamentală de bază şi o determinare a CO exhalat. În final, dacă pacientul doreşte şi nu are contraindicaţii, se oferă unul dintre cele 3 medicamente recomandate de OMS şi organizaţiile profesionale din domeniu. Psihologii evaluează tipul şi gradul dependenţei psihologice şi, în funcţie de nevoile fumătorului, stabilesc un plan terapeutic cu elemente comportamentale şi cognitive. Fumătorul decide dacă şi de câte ori revine la psiholog pentru a învăţa să aplice acest plan. Atât medicamentele, cât şi consultaţiile medicale şi psihologice sunt gratuite, fiind asigurate de Ministerul Sănătații. Practic, programul “STOP Fumat!” poate fi considerat o măsură socială, deoarece permite creşterea bugetului familial cu cel puţin 200 lei, în fiecare lună.
Centrul de consiliere pentru renunţarea la fumat din cadrul Institutului de Pneumologie “Marius Nasta” a derulat pe parcursul anului 2009 și un program destinat elevilor din clasa I şi părinţilor acestora, prin care s-a urmărit informarea elevilor cu privire la efectele fumatului și încurajarea părinţilor de a renunţa la fumat. De asemenea, centrul de consiliere a intervenit în pregătirea în domeniul tratării dependenţei tabagice a medicilor, psihologilor şi asistenţilor medicali și a oferit expertiză în domeniul controlului consumului de tutun pentru Ministerul Sănătății. Totodată, s-a urmarit colaborarea cu organizaţiile care au implementat în România campania “Help – Pentru o viaţă fără tutun” a Uniunii Europene.
Prin acest program este asigurată funcţionarea liniei telefonice gratuite şi a site-ului de internet specific pentru cei care doresc informaţii despre renunţarea la fumat (Tel Verde STOP FUMAT: 0800 87 86 73, număr apelabil numai din reţeaua Romtelecom). Acest serviciu este disponibil de luni până vineri între orele 8.00 – 20.00 și este asigurat de doi psihologi cu pregătire atât în terapia tabagismului, cât şi în asistenţa telefonică a fumătorilor.
Un alt aspect abordat este necesitatea studiilor de evaluare în domeniul consumului de tutun. Astfel, programul își propune să efectueze studii asupra cunoştinţelor, atitudinilor şi comportamentelor legate de consumul de tutun, precum şi asupra impactului măsurilor legislative adoptate. În consecință, au fost realizate două studii - primul privind impactul pictogramelor,  studiu realizat pe parcursul a 15 luni (Iunie 2008 – Octombrie 2009) şi cel de-al doilea privind consumul de tutun, care va fi prezentat publicului cu ocazia Zilei Naţionale fără Tutun de anul acesta (19 Noiembrie 2009).
Până în prezent, Programul Naţional Anti-Fumat s-a dovedit a avea success, luând în considerare continua creştere a numărului de persoane care apelează la el și analizând rata foarte mare de success, în comparaţie cu cea obţinută în Anglia. În 2008, numărul celor care nu mai fumau la sfârşitul tratamentului (2 sau 3 luni) a fost de aproximativ 42% din numărul total al persoanelor care s-au adresat cabinetelor, comparativ cu procentul de aproape 20% obţinut în Scoţia – singura ţară în care se aplică un program asemănător cu cel din România.

Proiecte viitoare
Ca urmare a rezultatelor bune obţinute în cadrul Programului Naţional Anti-Fumat, ne propunem pe viitor următoarele:

    • continuarea şi extinderea programului “STOP Fumat!”, deoarece cererea, atât din partea pacienţilor, cât şi a medicilor, este din ce în ce mai mare
    • extinderea pregătirii profesionale a medicilor şi asistenţilor medicali, în special din medicina primară, pentru ca aceştia să aibă baza de cunoştinţe necesară sfatului minimal
    • publicarea celor două studii realizate: studiul privind impactul pictogramelor şi studiul privind consumul de tutun
    • organizarea Zilei Naţionale Fără Fumat
    • implicarea în programe internaţionale.
Lorem ipsum dolor sit amet?

amet

ipsum

loren